Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile. Exista doua forme legale de declarare a falimentului: (A) involuntar, cand unul sau mai multi creditori prezinta unei instante judecatoresti o plangere cu privire la neindeplinirea obligatiilor de plata de catre debitor si (B) voluntar, cand debitorul isi declara singur starea de insolvabilitate in fata unei instante judecatoresti. In solutionarea unui faliment se poate aplica una din urmatoarele doua proceduri:
(1) procedura de reorganizare judiciara prin care se permite debitorului sa ramana in posesia afacerii si sa-si continue activitatea in anumite conditii. De asemenea, mai este posibila negocierea programului de plati, restructurarea datoriei si chiar acordarea de imprumuturi debitorului de catre creditori;
(2) procedura de lichidare in cadrul careia instanta judecatoreasca numeste un lichidator care, intr-un timp determinat, trebuie sa vanda activele companiei si sa achite datoriile. In ambele cazuri, majoritatea detinatorilor de instrumente financiare pot inregistra pierderi, in special actionarii, deoarece ei sunt ultimii care au un drept asupra activelor emitentului in caz de faliment.